Mortalitatea infantilă este unul dintre cei mai sensibili indicatori ai sănătății unei societăți. Ea arată nu doar cât de bine funcționează sistemul medical, ci și cât de accesibile sunt serviciile de sănătate pentru toți, în special pentru cei mai vulnerabili.
În România, deși s-au făcut progrese importante în ultimele decenii, situația rămâne îngrijorătoare. Conform celor mai recente date, rata mortalității infantile a ajuns în 2024 la 6,6 decese la 1.000 de copii născuți vii, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani (conform Salvați Copiii). Mai mult, această rată este aproximativ dublă față de media Uniunii Europene, estimată la 3,3 la mia de copii născuți vii .
Dincolo de cifre, realitatea este și mai puternică: în România, aproximativ un copil sub un an moare la fiecare 7 ore .
Inegalitatea face diferența
Una dintre cele mai mari probleme nu este doar nivelul mortalității infantile, ci diferențele foarte mari între regiuni și între mediul urban și rural.
- în mediul rural, rata este semnificativ mai mare (7,9‰) decât în mediul urban (5,3‰)
- în unele județe, mortalitatea infantilă este de 3–4 ori mai mare decât în București
- în rural, numărul deceselor este cu aproximativ 40% mai mare decât în urban
Aceste diferențe arată clar că șansa la viață a unui copil poate depinde de locul în care se naște. (conform Salvați Copiii)
De ce se întâmplă acest lucru
Cele mai multe decese infantile nu sunt inevitabile. Ele sunt, de multe ori, rezultatul unor factori care pot fi preveniți:
- lipsa monitorizării corecte a sarcinii
- acces întârziat la servicii medicale
- lipsa controalelor preventive
- deficit de personal medical specializat
- lipsa serviciilor medicale în comunitățile vulnerabile
De fapt, multe dintre complicațiile care apar înainte, în timpul sau imediat după naștere pot fi gestionate eficient dacă există intervenții la timp și personal bine pregătit.
Ce este necesar pentru schimbare
Reducerea mortalității infantile nu ține doar de dotarea spitalelor. Este nevoie de o abordare completă:
- servicii medicale accesibile în toate comunitățile
- intervenții preventive și monitorizare constantă
- personal medical bine pregătit
- practici medicale unitare, bazate pe dovezi
Cu alte cuvinte, sistemul trebuie să funcționeze coerent, de la nivel comunitar până la cel spitalicesc.
Cum contribuie proiectul SEPA
În acest context a fost lansat proiectul
„SEPA – Servicii medicale Eficace, Preventive și Accesibile – pentru mamă, nou-născut și copilul mic din România, cu accent pe grupurile vulnerabile” (cod MySMIS 350201).
Proiectul este implementat de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” București, în parteneriat cu Fundația Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate și este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European Plus (FSE+) în cadrul Programului Sănătate.
Prin acest proiect se urmărește exact intervenția acolo unde sunt cele mai mari nevoi:
- dezvoltarea a 6 instrumente de practică medicală bazate pe dovezi
- elaborarea a 12 programe de formare (curriculum-uri)
- formarea a 1.140 de specialiști din sistemul de sănătate
Aceste măsuri vizează îmbunătățirea calității serviciilor medicale și creșterea capacității personalului de a interveni eficient, inclusiv în comunitățile vulnerabile.
De ce contează aceste intervenții
Impactul unor astfel de acțiuni este direct:
- gravidele sunt monitorizate mai bine
- complicațiile sunt identificate mai devreme
- nou-născuții primesc îngrijire adecvată
- serviciile devin mai accesibile
Un obiectiv comun
Mortalitatea infantilă nu este doar o statistică — este o realitate care reflectă cât de bine funcționează societatea în ansamblu.
Prin proiecte precum SEPA, România face pași concreți pentru a reduce aceste inegalități și pentru a asigura accesul la servicii medicale de calitate pentru toate mamele și toți copiii, indiferent de mediul în care trăiesc.
Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European Plus (FSE+) în cadrul Programului Sănătate.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați: https://mfe.gov.ro/, https://oportunitati-ue.gov.ro/ și www.fonduri-ue.ro”
