Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Traficului şi Consumului Ilicit de Droguri, 26 iunie, este din 1987 în ţările membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, prilej de informare şi de sensibilizare a populaţiei, referitor la consecinţele acestui flagel mondial.
Fenomen de dimensiuni sociale, aproape necunoscut în România până în urmă cu 20 ani (primele cazuri de intoxicaţie cronică cu opiacee spitalizate datează din 1995[1]), toxicomania afectează preponderent populaţia tânără, inclusiv cea feminină aflată la vârsta fertilă, începând cu adolescenţa.
Produse naturale (cannabis, etc.), de semi-sinteză (heroina, etc.) sau de sinteză (ecstasy, LSD, etc.), drogurile ilicite au efecte (mai ales când sunt consumate prima dată chiar în doze mici) greu de prevăzut, depinzând de factori multipli individuali. Abuzul şi addicţia (dependenţa psihică, fizică) pe lângă bolile infecţioase asociate, sunt frecvent întâlnite la consumatoarele de droguri ilicite.
Efectele consumului de droguri (substanţe psihoactive ilicite asociate sau nu cu utilizarea tutunului sau alcoolului, acceptate de societate) în sarcină (care este de obicei neplanificată, întâmplătoare, nedorită, depistată tardiv, într-un context de statut socio-economic precar, nivel de educaţie şi stimă de sine scăzute, lipsă de suport din partea familiei în care pot exista probleme medico-psiho-sociale ca neglijenţă, abuz fizic/sexual, părinţi separaţi, delicvenţă, partener toxicoman etc.) asupra fătului şi nou-născutului sunt multiple şi grave, de ordin medical şi social, pe termen scurt şi lung.
Problemele medicale induse de consumul matern de droguri în sarcină includ: moartea fetală [2] (în intoxicaţii severe[3] sau sevraj brutal de heroină în cursul sarcinii[4]), restricţia de creştere intrauterină (prin acţiunea directă a drogului asupra vascularizaţiei utero-placentare dar şi prin malnutriţia mamei, fiind mai frecventă în consum de cocaină dar şi de heroină, decât în caz de methadonă[4,5]), naşterea prematură, hematomul retroplacentar [6], infecţiile cu transmitere de la mama contaminată pe cale hematogenă sau sexuală (HIV, hepatită B şi C, sifilis[7]), malformaţiile congenitale (genito-urinare, digestive şi ale membrelor mai ales în caz de cocaină, fiind se pare secundare spasmelor vasculare survenite în perioada de embriogeneză[ 3]), sindromul de impregnare [3] (nou-născut „adormit” prezentând de la naştere timp de 2-3 zile hipotonie, hipotermie, apnee sau respiraţii superficiale care necesită ventilaţie mecanică[4]), sindromul de sevraj al nou-născutului (aflat în stare de dependenţă înnăscută faţă de drogul utilizat de mama sa în cursul sarcinii)[8], afectare cerebrală ca microcefalie, infarct cerebral, hemoragie intracraniană[5].
Problemele sociale multiple, într-un context familial precar pot influenţa evoluţia ulterioară
perioadei neonatale, spre hiperactivitate şi instabilitate psihomotorie[3].
Sarcina şi lăuzia, deşi uneori sunt un bun prilej de stopare a consumului de droguri, sunt de foarte multe ori urmate de abandonul nou-născutului încă din maternitate, cât mai repede posibil din dorinţa imperioasă de procurare a unei noi doze de drog, dar şi din incapacitatea conştientă sau nu, de a face faţă rolului de părinte.
Evitarea riscurilor neonatale în cazul toxicomaniei materne impune o abordare pluridisciplinară medico-psiho-socială [9,10]. (Figura 1)
Amploarea acestei patologii materne cu impact neonatal rezultă şi din date comunicate pentru diverse zone ale lumii. Astfel în SUA se estimează că 4,4% din gravide sunt consumatoare de unul sau mai multe droguri[11], cel mai utilizat fiind marijuana şi apoi cocaina[11]. În Bazilia un studiu din 2012 referitor la consumul de droguri la 394 gravide consemna o prevalenţă de 18,28% din care 6,09% consum de alcool, 9,14% consum de tutun (mai puţin decât 16% citat dintr-un studiu din Spania) şi 1,5% consum de droguri ilicite, dintre acestea 0,5% fiind consum de alcool plus cocaină plus marijuana, şi câte 0,5% consum de marijuana (cannabis sau „cânepa indiană” comercilizată şi sub forma mai concentrată „hasis”) şi de crack (cocaină pentru fumat de obicei, dar şi pentru ingerat sau injectat)[12].
În România primul studiu referitor la consumul de droguri ilicite în sarcină şi impactul acestora asupra nou-născutului, a fost efectuat în 2003 de o echipă de medici neonatologi din Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului “Alfred Rusescu” Spitalul de Obstetrică Ginecologie Polizu secţia nou-născuţi iar primul articol publicat cu această temă datează din 2005[13].
Rezultate ale experienţei acumulate în îngrijirea nou-născuţilor cu risc proveniţi din mame toxicomane au fost în decursul timpului incluse în studii efectuate de medicii neonatologi ai Spitalului Polizu în colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog[14], sau publicate în reviste de specialitate (Revista Română de Pediatrie 2014)[15].
Figura 1. Abordare pluridisciplinare in caz de toxicomanie in sarcina
Bibliografie selectiva
1. Lefter Aurora -Violeta. Consumul de droguri-impact asupra unei societăti în tranziţie. Teza de doctorat (conducător ştiinţific Dabu Romulus) Universitatea Bucureşti. Facultatea de sociologie şi asistenţă socială. 2010
2. Dragoi GS, Radu L, Sabina Mitroaica, Melinte R, Scurtu S, Georgiana Carcadia. Meconium-biomarker in ortho-and pathomorphogenesis algorhytm. Implications in medico-legal investigation. Rom J Leg Med 2009;17(1)13-24
3. Hamon I, Hascoët J-M. Le nouveau-né de mère intoxiquée „In:” Laugier J, Rozé J-C, Siméoni U, Saliba E. Soins aux nouveau-nes, avant, pendant et après la naissance. 2e édition Masson. 2006;176-184
4. Carlus C.,A.de Crepy, C Francoual. Intoxications „In:” Francoual Christine, Huraux- Rendu Christiane, Bouillé Jacques. Pédiatrie en maternité. 2 th ed. Médecine-Sciences Flammarion.1999;211-218
5. Schechner Sylvia. Drug abuse and withdrawal „In:” Cloherty JP, Eichenwald EC, Stark R. Ann. Manual of Neonatal Care. Wolters Kluwer / Lippincott Williams & Wilkin 2008;213-227
6. Gérald Van Woensel, Ana-Luisa Beyra-Vanneste. Maternité et toxicomanie: état des connaissances. Revue de la Médecine Générale 2000;No.171
7. World Health Organization, Department of Reproductive Health and Research. Prevalence and incidence of selected sexually transmitted infections: Chlamydia trachomatis, Neisseria gonorrhoeae, syphilis and Trichomonas vaginalis. Methods and results used by WHO to generate 2005 estimates Publication date: 2011;ISBN:978 924
8. American Academy of Pediatrics. Neonatal Drug Withdrawal. Pediatrics1998;Vol.101,No.6:079-1088
9. World Health Organisation 2014. Guidelines for the identification and management of substance use and substance use disorders in pregnancy. ISBN 978 92 4 154873 1.
10. European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction. Pregnancy and opioid use: strategies for treatment. EMCDDA PAPERS. 2014
11. Wendell AD. Overview and epidemiology of substance abuse in pregnancy. Clin Obstet Gynecol. 2013;56(1):91-6
12. Kassada Satie Danielle, Sonia Silva Marcon, Maria Angélica Pagliarini, Robson Marcelo Rossi. Prevalence of drug abuse among pregnant women. Acta Paul Enferm. 2013; 26(5):467-71On-line version ISSN.1982-0194
13. Stoicescu Silvia, Doina Broscăuncianu, Gabriel Bănceanu. Nou-născutul cu risc rezultat din sarcina marcată de toxicomanie. Medic.ro.11 februarie.2005;40-45
14. Agenţia Naţională Antidrog. Serviciul Observatorul Român de Droguri şi Toxicomanii. Ministerul Afacerilor Interne. Raport naţional privind situaţia drogurilor 2011. Noi evoluţii, tendinţe şi informaţii detaliate cu privire la temele de interes european. 20111;232 http://www.ana.gov.ro/rapoarte_nationale.php
15. Doina Broscăuncianu, Silvia Maria Stoicescu, Bănceanu Gabriel, Anca Cabăţ. Toxicomania în sarcină-factor de risc pentru infecţie perinatală. Revista Română de Pediatrie. Vol LXIII, Nr.2, 2014;139-143